În minutul 16 al meciului Petrolul Ploieşti - Dinamo Bacău din ultima etapă a sezonului 1962-63, Tabarcea s-a prăbuşit pe teren, investigaţiile medicale arătând că decesul a fost provocat de glanda timus, care încă funcţiona, deşi ar fi trebuit să se atrofieze după vârsta de 16 ani.

A murit în timpul unui antrenament, în sala de forţă; decesul a fost cauzat de un atac de cord, survenit pe fondul une afecţiuni cardiace. A fost internaţional, jucînd pentru Romania de 90 ori şi a marcat 5 goluri. A participat la Campionatul Mondial din Italia 1990.

În minutul 68 al meciului din etapa 1, Rapid Bucureşti - SC Astra Ploieşti, fotbalistul a suferit o hemoragie internă, care i-a provocat moartea în drum spre spital. La stadionul "Giuleşti" se afla o singură maşină de salvare şi acea "echipată" doar cu o simplă targă! A trebuit să moară un om ca pe stadioanele din România să fie obligatorie prezenţa unei salvări moderne. În urina lui Vrăbioru a fost descoperită metandienonă, un steroid anabolizant aflat pe lista substanţelor interzise.

A decedat fiindcă i-a căzut în cap bara transversală a unei porţi, în timpul unui antrenament.

A murit fiindcă s-a lovit cu capul de un gard de beton care împrejmuia terenul de fotbal.

În timpul reprizei a-II-a a amicalului Şantierul Naval Olteniţa - FC Dinamo Bucureşti, Hâldan a suferit un accident vascular cerebral, decesul fiind constatat de medicii de la spitalul din Olteniţa. Hâldan era căpitanul "câinilor roşii", a jucat 131 de meciuri în Divizia A marcând 6 goluri. A fost internaţional, jucând pentru România 8 meciuri marcând un gol. A fost selecţionat de antrenorul Emeric Jenei la Campionatul European din 2000.

A murit din cauza unei banale entorse, urmată de o infecţie, deşi a fost investigat de patru spitale...

I s-a făcut rău înaintea unui antrenament, a fost transportat la spitalul de urgenţă din Petroşani şi a fost diagnosticat cu comoţie cerebrală de gradul III; a decedat după trei zile.

În timpul unui antrenament, portarul Cristi Neamţu a fost lovit involuntar în mandibulă de coechipierul său Marius Şuleap, care încercase să-l dibleze, dar din inerţie l-a lovit pe Neamţu. Portarul craiovean şi-a pierdut cunoştinţa, a fost dus urgent la spitalul din Larnaca (Craiova se afla într-un turneu de pregătire în Cipru) unde starea s-a a devenit critică, intrând ăn comă. A fost dus de urgenţa la alt spital din Nicosia, dar aici s-a constata că i s-a spart un vas de sânge care i-a inudat creierul, ulterior decedând după o săptămână de comă.

În timpul meciului dintre divizionarele "C" Minerul Mătăsari şi Hese Jebel Timişoara (27 mai 2005) mijlocaşul Alin Paicu, de la gazde, în vîrstă de 32 de ani şi-a dat ultima suflare în drumul către spitalul din Târgu-Jiu. La o fază banală de joc, Alin a lovit mingea cu capul, şI a a căzut secerat pe gazon. Intervenţia de urgenţă a efectivului medical prezent la meci a devenit inutilă, inima fotbalistului refuzînd să mai bată. Din primele informaţii se pare că jucătorul a suferit un stop cardiac, şi şi-a înghiţit limba.

Petea Vâlcov a compus in anii '30 împreună cu fraţii săi Colea şi Volodea tripleta de atacanţi ai Venusului Bucureşti. Petea a fost fără îndoială cel mai talentat dintre ei, cu un joc bun de cap, (principala sa arma) şi intuiţie în faţa porţii. Cauzele morţii sale nu sunt clare, a murit pe frontul de est luptând contra armatelor sovietice şi de aceea nu s-au publicat prea multe despre el. A fost campion naţional în 1932, 1934 şi 1937 şi a jucat 150 de partide în Divizia A marcând 99 goluri.

Aurică Rădulescu s-a născut în 1953 la Constanţa şi primii paşi în fotbal i-a făcut la Farul. În 1973 a trecut la Sportul Studenţesc, odată cu reuşita la facultate. Fire retrasă şi timidă, Aurică nu a fost unul din acei jucători care sar în faţă, dar tehnica sa l-a impus. Component al naţionalei de tineret care lua în 1973 locul trei la Viareggio (generatia pierdută-Ciocârlan, Unchiaş, Poratki, Viorel Mureşan, Batacliu, Purima, Costas Amarandei, Sabados). Ar fi trebuit să facă saltul la naţionala mare când au apărut ghinioanele care aveau să-i frâneze cariera atât de promiţătoare. O hepatită şi o accidentare la picior l-au făcut să absenteze, între anii 1976-1977 când naţionala ar fi avut mare nevoie de el în cursa spre Argentina. Refăcut, are un sezon extraordinar (1977-78) când Sportul Studenţesc a fost la un pas de titlu. Convocarea la naţională nu a întârziat şi Aurică Rădulescu, intrat după pauză face o repriză fantastică în meciul cu Yugoslavia, fiind împreună cu Dobrin şi Sameş unul din artizanii victoriei cu 3-2 în preliminariile lui Euro 80. Campionatul 1978-79 e la fel de reuşit, Aurică aflat la apogeu conduce Sportul în finala Cupei României. O săptămâna după asta, la München, atacantul bucureştean moare stupid, pe când sărea din trenul aflat în mişcare, în timpul unui turneu în RF Germania. A fost internaţional, jucând 6 meciuri pentru naţională, dar nu a marcat nici un gol. A jucat 171 meciuri în Divizia A şi a marcat 28 goluri.

Dan Coe era dintr-o veche familie de aromâni tatăl său, Duce Coe a fost component al Sportului Studenţesc înainte de război, în echipa care reuşea prima promovare în Divizia A în 1937 sub bagheta lui Cibi Braun Bogdan. Extrema stângă era Gheorghe Popescu, care avea să fie cel mai tânăr jucător romăn selecţionat în naţionala (puţin peste 17 ani). Dan Coe s-a afirmat de tânăr ca unul din cei mai buni stoperi ai fotbalului românesc, fiind în anii 60 împreuna cu dinamovistul Nelu Nunweiller şi stelistul Bujor Hălmăgeanu unul din stâlpii apărării naţionale. A cucerit cu naţionala locul 5 la olimpiada din 1964 şi a fost unul din oamenii de bază ai calificării în Mexic, de neuitat fiind meciurile cu Elveţia de la Lausanne când împreună cu Boc şi Rică Răducanu au format un triunghi inexpugnabil. Totuşi, în Mexic n-a fost folosit nici un minut, fiind preferat dinamovistul Cornel Dinu. La Rapid a fost componentul echipei care aducea în 1967 primul titlu în Grant, apărarea Răducanu-C.Lupescu-Dan Coe-Motroc-Greavu fiind una din cele mai bune din acel campionat Şi-a incercat norocul ca antrenor în Germania federală, după ce părasise ilegal România, dar norocul nu i-a mai surâs. Fire intransigentă, care nu accepta compromisurile, s-a sinucis chiar de ziua lui, spânzurându-se într-o mansarda lângă Köln. Unele surse spun că de fapt a fost ucis de securitatea română, dar adevărul probabil nu se va şti niciodată. A jucat din 1959 până în 1971 pentru Rapid, apoi la Royal Antwerpen (Belgia) şi FC Galaţi. În Divizia A a jucat 214 meciuri, marcând 12 goluri; a fost internaţional jucând 41 meciuri pentru naţională unde a marcat 2 goluri

Au murit pe data de 19 aprilie 1992, într-un accident auto, autocarul răsturnându-se în judeţul Bistriţa. FC Inter Sibiu se deplasa la Bistriţa, unde avea meci de campionat cu FC Gloria Bistriţa contând pentru etapa 24.

Au murit într-un accident auto, maşina lor (un Volkswagen) lovind violent un copac şi luând foc, cei doi fotbalişti fiind carbonizaţi. Ei au avut un meci de campionat la Craiova cu Universitatea şi au preferat să se întoarcă acasă cu maşina, nu cu autocarul Chindiei...

Jucător al Rapidului, dar împrumutat la Gloria Bistriţa a murit după ce s-a intoxicat cu gaze de eşapament, el petrecând o noapte de amor cu prietena sa într-un garaj. Bugeanu şi prietena sa au decedat spre dimineaţa.

A murit într-un accident auto, maşina sa (un Volkswagen) izbindu-se violent de un parapet în localitatea Valea Voievozilor (Târgovişte). Era 2:30 noaptea, iar Iacov era băut la volan şi nu avea permis auto. În autoturism se mai aflau trei jucători ai Chindiei Târgovişte care fiind pe bancheta din spate au scăpat doar cu căâteva răni uşoare; în schimb a decedat prietena mijlocaşului stelist aflată în faţă pe scaunul din dreapta. Iacov a debutat ân Divizia A pe data de 9 iunie 2000, la Mediaş unde a marcat chiar şi un gol, steliştii câştigând cu 3-1. A jucat 4 meciuri în Divizia A marcând un singur gol.

Mijlocaşul Gelu Dascălu a jucat la echipa Ceahlăul II Piatra-Neamţ, echipă satelit a divizionarei A. Era un jucător de perspectivă, preşedintele Gheorghe Ştefan intenţionând ca să-l aducă la echipa mare în returul campionatului 2002-03. Pe data de 28 decembrie 2002, Dascălu a fost găsit în apartamentul său în stare de inconştienţă de către părinţii săi, care l-au dus la spital. El a fost internat în comă profundă la Secţia ATI a Spitalului Judeţean din Piatra-Neamţ după ce s-a intoxicat cu o substanţă toxică neidentificată. Pentru a-l alimenta cu oxigen, deoarece avea puls şi tensiune, dar nu respira, medicii de la spital au fost nevoiţi sî-l conecteze la un plamân artificial, reuşind să-i activeze inima, în urma stopului cardio-respirator suferit în ziua incidentului. În urma unui examen tomografic s-a constatat că Gelu Dascălu avea un edem cerebral masiv şi hitoliză hepatică, ficatul şi o parte din creier fiind complet distruse. Deşi a fost transferat la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, Dascălu a decedat în urma unui stop cardiatic, după ce a stat nouă zile în comă.

Pe 2 iunie 2003, fundaşul echipei Pandurii Târgu-Jiu (Divizia B), Mihai Şerbănoiu a fost implicat într-un accident rutier (în maşină se mai aflau soţia şi fiul său) iar după trei zile, pe 26 Iunie 2003, a decedat. Inima sa a ajuns însă în pieptul altui gorjen, Mihai Stăniloiu, doctor stomatolog care avea nevoie de un astfel de transplant. Operaţia a fost făcută de doctorul Şerban Brădişteanu şi a fost un succes.

Pe 21 februarie 2003, noaptea, maşina Volkswagen Golf 4, condusă de colegul său de la Unirea Focşani, Ionuţ Botezatu (20 ani) rula cu circa 150 km/h prin oraş, după estimările neoficiale ale Poliţiei. Şoferul a încercat să evite o lucrare în carosabil, a pierdut controlul şi a izbit frontal zidul unui supermarket. Aflat pe scaunul din dreapta, Dinu (27 de ani) a fost zdrobit de fiarele contorsionate. El a fost operat la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, dar, din pricina multiplelor traumatisme craniene şi toracice, a decedat la secţia de terapie intensivă, după câteva zile de comă.