Editorial Romeo Ionescu

Cazul Mutu este aproape încheiat. Au apărut la orizont şi "prietenele" care fac pe senzaţionalele, dar pentru viitor ar fi bine pentru cei care se ocupă de astfel de poveşti să le pregătească dinainte, fiind ziare care abia aşteaptă să plătească, nu la noi, fireşte. Aşadar în locul Laurei Andreşan ar fi putut povesti oricine şi poate chiar se va găsi un regizor care să filmeze un "blockbuster" XXX. Păcat că nu există premii Oscar sau Grammy pentru astfel de producţii.

Ar trebui să fim mulţumiţi că "povestea Mutu" ar putea avea un happy-end în iunie, la meciul cu Olanda. Cum acesta se va juca la Amsterdam, Mutu are o mare ocazie de a se afirma din nou pe terenul de joc, altfel se pare că are destui prieteni care abia aşteaptă să-i mai "ciugulească" de prin buzunare. Ziarele noastre deja au făcut o listă cu persoanele dispuse să-l ajute să-şi reia cariera de acolo de unde a intrerupt-o să le urmăm acestora succes.

Etapa cu număr fatidic a adus amărăciune dinamoviştilor care au demonstrate încă odată că nu pot juca multe meciuri valoroase la rand. Naţionalul a zbârcit-o încă odată pe teren propriu şi cel care zâmbeşte pe sub mustaţă este nea Gigi, pentru că pe 29 noiembrie sigur nu o va face-o.

Încă odată Steaua a demonstrate că o echipă românească nu ştie să joace un meci timp de 90 minute. Un egal la Parma ar fi fost mai degrabă o piedică pusă acestora spre calificarea potenţială. Aşa, Steaua mai are două meciuri dificile, la Bilbao şi acasă cu Beşiktaş şi are nevoie de cel puţin o victorie. Standard este singura echipă rămasă la "cota 0", dar are un singur meci jucat, cel din Ghencea. Totuşi cele 3 locuri care dau dreptul la turul următor sunt destule pentru o echipă care vrea să demonstreze că are valoare. Rămane pentru Steaua şi "nea Gigi" să o demonstreze.

Campania electorală se desfăşoară într-un anonimat meritat, între cei care spun: votaţi-ne şi vă vom d ace aţi avut şi până acum, cei care spun că vor respecta legile pe care le-au ocolit ceilalţi, celelalte partied fiind doar invitate să-şi dea cu părerea, pentru că oricum nu au nici cu cine şi nici nu vor face mai multă "brânză". Ar rămâne întrebarea dacă merită ca odată la 4 ani să aruncăm o grămadă de miliarde în această campanie pe care o vrem copia celei din America în loc ca aceşti bani să-i investim în ceva util. Sau veţi spune că ceva util în această ţară este imposibil de realizat ?