Orice antrenor îşi are "păsărelele" lui. Fiecare are jucători preferaţi şi antipatici. Gândiţi-vă că Nicolae Dobrin a reuşit să se facă atât de nesuferit încât Angelo Niculescu nu l-a introdus nici măcar o secundă în timpul turneului final al Campionatului Mondial 1970, iar Răducanu Necula, pe care avem ocazia să-l vedem în diverse emisiuni TV a jucat numai vreo 60 minute cu Brazilia, după ce ambii au reuşit calificarea echipei noastre în 1969, după o pauză de 31 ani.

Aveam, atunci, parte de rezultate încă şi mai proaste decât acum. Şi Iordănescu a avut jucători preferaţi, dar, mai ales după 2002, a avut o misiune foarte dificilă, cea a reconstrucţiei unei echipe ai cărei jucători s-au retras unul câte unul, începând cu Ilie Dumitrescu, Răducioiu, Belodedici, Hagi, Popescu şi probabil Munteanu.

Toate echipele naţionale au testat, începând cu 1872, diverşi jucători, unii au rămas, mulţi au rămas în scripte cu o singură prezenţă, hai să-l citez pe Fernbech ? Ferenczi care în 1948 a jucat numai 2 minute.

La scurt timp după 1990 a început suspiciunea. Fie că a fost întemeiată, fie că fiecare a vrut să-şi spună părerea, s-au făcut acuzaţii mai mult sau mai puţin grave. Unii au făcut bani, alţii au "lătrat" că i-au furat. Foarte puţini şi-au primit "recompensa". Până ce vreun for legal va lua o decizie împotriva unuia sau altuia, este normal să-i considerăm pe toţi oameni "curaţi".

Campaniile noastre electorale au excelat, însă, prin acuzaţii, deşi puţini din cei care le-au făcut au fost "curaţi". Cea de acum se pare că nu face excepţie, dar pe scenă au ieşit alţi "gălăgioşi" care copiază un stil cu care ne obişnuisem, dar care a ajuns, în 2000, la peste 30%, trăgând după el partidul reprezentat mai degrabă de cântăreţi şi fiice de scriitori decât de oameni care să înţeleagă economia de piaţă, deşi ei sunt cunoscuţi tot datorită acestui fenomen.

Am vrea, totuşi, de la oamenii care vor candida, să ne spună explicit cum toată populaţia poate trăi mai bine şi nu doar acei copii care primesc câte 100 parai dacă-l încântă pe "guru"-ul partidului. Dar nu mai vrem afirmaţii de genul "nu am nevoie să mă votezi dumneata, sau x este fals, y la fel şi tot aşa".

Fireşte, vor fi destui naivi care vor vota astfel de personaje. Dar hai să ne închipuim că orice dobitoc ne poate spune mâine că locuinţa în care stăm este furată sau făcută de comunişti, deşi ori noi ori părinţii noştri au muncit pentru ea. Cu atât mai rău sună afirmaţia preşedintelui Stelei la adresa antrenorului echipei naţionale că acesta ia bani de la jucători. Pe cine ar pune dânsul în loc nu are sens să-l întrebăm deoarece nu este nici antrenor, nici nu a jucat, dar vorba lui Titi Teaşcă, cea mai bună echipă este cea care nu a jucat niciodată.

Oblemenco n-a jucat niciodată în echipa naţională şi a câştigat 4 titluri de golgeter, Gabor însă a debutat la 18 ani şi nu ştiu de câte ori a "rupt inima târgului". Dar iată că generalul chiar s-a supărat şi l-a chemat puţin în instanţă. Şi aici Becali a demonstrat că el crede că justiţia se face cum vrea el.

Din câte am înţeles, martorii se audiază numai în prima fază, nu şi în apel sau recurs, deci dacă aceşti martori ar fi vrut să spună ceva, sub jurământ, deci nu aşa cum vă spuns eu dvs că Hitler mai trăieşte, ar fi trebuit să spună până acum. Nimeni nu poate şti toate articolele de lege de la noi, pe dinafară, dar un om politic ar trebui să ştie câteva din ele.

Ce-ar însemna să vină nea Gigi cu vreo 4 martori în "turul 2" ? Ar fi un precedent şi după 50 de ani vom putea inventa un martor care să spună că el a furat şi nu cel care a fost condamnat, sau multe alte trăznăi. Iar în acest caz, dacă nu a venit prima dată am putea avea suspiciunea că a fost învăţat să mintă a doua oară, fireşte dacă va fi cineva care să facă această declaraţie SUB JURĂMÂNT. Justiţia este logică atunci când nu este profesată de români.

Aşa că, nea Gigi, cere-i iertare lui "nea Puiu", iar dacă vrei să te "dai cocoş", n-ai decât. Deşi nu am pe cine vota, pe dumneata nu voi consuma tuşul.

Romeo Ionescu - Romanian Soccer - 6 Aprilie 2004