Autoeliminarea lui Mutu, supărarea lui Pancu, rezultatul nesatisfacător de la Praga şi accidentarile pe bandă rulantă ne determină să trimitem la Erevan o trupă de cvasi-începători, cei 22 de jucători selecţionaţi având împreună numai 5 goluri marcate. Cel mai experimentat jucător este Stelea, aflat in pragul împliniri vârstei de 37 ani, dar dacă ţinem cont că Zoff a jucat până la 41, cred că mai putem miza încă pe dinamovist. Numai el, Stoican şi Cernat au depăşit 10 selecţii în naţională, aşa ca meciul din Armenia va fi unul bun pentru creşterea cotei jucătorilor care vor juca, fără a-l acuza pe general că va lua şpagă pentru a introduce pe unul sau altul în echipă, aşa cum a făcut mai acum un an un proaspăt candidat la preşedinţie. Dar cu astfel de candidaţi şi astfel de replica nici nu ar trebui să ne mirăm că diferenţa între noi şi occident este de 10 la unu.

Cândva se spunea că în America dictonul era "îmbogăţeşte-te şi lasă-l şi pe altul s-o facă", la noi "să moară şi capra vecinului" încă este la modă. Fireşte, diferenţa între USA şi România nu se datorează numai acestui mod diferit de gândire, al doilea război mondial contribuind în mare parte la soarta diferită a celor două ţări, dar atât timp cât vom ţine o armată întreagă de conţopişti, verificatori, controlori, poliţişti, jandarmi, badi-garzi (intenţionat am scris aşa) care-şi împart atenţia între amendare şi buzunarul propriu nu vom putea progresa. Chiar dacă o parte din cei menţionaţi îşi au existenţa justificată, nu vom reduce corpuţia prin înmulţirea lor şi nici amendând un minor aflat la un bar în faţa unei sticle de bere, sau o amărâtă ieşită la "produs".

Cei care au avut imensa bucurie în anii 1970 să pună mâna pe o revistă franţuzească de fotbal s-au bucurat de un poster primit cadou, bineînţeles dacă revista era la prima mână, altfel acest poster dispărea, cu siguranţă. Ei bine, au trecut 30 de ani şi acest mod de a atrage cumpărătorii nu există pe la noi.

Gazeta Sporturilor ne-a făcut plăcerea luna aceasta să ne ofere două astfel de postere şi trebuie să ne bucurăm, numai că nu înţelegem ce caută o prezentatoare de televiziune (nu-i voi spune star, pentru că sunt enorm mai mulţi oameni în această ţară care fac ceva mai util fără să-i cunoască nimeni), respectiv Roxana Raicu într-un ziar de sport, iar recentul poster cu Adrian Mutu este parcă încă o surpriză ironică. Adică nu avem un alt sportiv de succes în acest moment decât cel care a amintit microbiştilor din lumea întreagă în aceste zile că undeva pe hartă există România şi că am învăţat şi noi să folosim droguri ?

Partidul care vrea să rămână la putere se laudă in aceste zile cu cele 400 săli de sport şi dotarea şcolilor cu computere. Rămâne de văzut câţi sportivi de talie europeană se vor afirma pornind din aceste săli. Ca unul care am beneficiat în anii 1970 (ştiţi că şi atunci existau săli de sport ?) de două săli de sport în liceul în care am studiat, vă spun că acest liceu nu a dat nici un fotbalist Europei şi nici măcar o gimnastă, dar canadienii, francezii, spaniolii sunt mulţumiţi că le creşte PIB-ul datorită câtorva din colegii mei, plecaţi spre ţări care au ştiut să-i plătească cel puţin în proporţie de 25 la sută în 20 de ani.

În ceea ce priveşte computerele, mai acum 5 ani un amic, muncitor într- rafinărie cu excelente rezultate pe atunci, îmi spunea că profesoara de informatică a fiicei sale ştie mai puţin decât el sau chiar decât câţiva elevi. Ce a urmat ? Rafinăria este în pragul închiderii, fireşte după o privatizare "reuşită", iar amicul, cu fata şi soţia a câştigat la loteria vizelor şi creşte PIB-ul Americii. Şi voi încheia cu salutul pionieresc de pe vremuri: Tot înainte.

Romeo Ionescu
13.11.2004