Dar x poate tinde la infinit sau poate fi 2. Sincer eu m-am săturat de mizeria presei. Oameni care nu au produs nimic în viaţa lor în afară de vorbăraie au sărit, mai toţi, împotriva lui Mircea Sandu şi în favoarea lui Gheorghe Popescu. Oare crede cineva că această campanie nu va avea repercusiuni după alegeri, adică dacă iese cel susţinut acesta nu le va fi dator şi va încerca să le plătească datoriile? Fotbalul, ca şi multe activităţi din ţara asta este sponsorizat, adică mulţi oameni sunt plătiţi mizerabil în timp ce jucătorii rămaşi în fotbalul nostru mimează un fotbal plictisitor, din care circa 10 meciuri pe an sunt cu adevărat interesante. Publicul a părăsit stadioanele, atras de televiziune, respins de sărăcie, pentru că acum pot face ceva mai bun cu preţul unui bilet de meci, dar şi de presă. Din 1990 citim numai de blaturi. La un moment dat a început o contraofensivă şi acuzele s-au rărit, deşi puţine echipe pun osul la bătaie, pe teren. Pe nimeni nu interesează aportul financiar al publicului, mai mult de jumătate din spectatori au acces gratuit şi unii din ei distrug scaune, pereţi, maşini. Vagabonzi de 14-18 ani sunt plimbaţi de autocare plătite de club, pentru a susţine o echipă sau alta. Feriţi-vă, dacă sunteţi de sex feminin, din calea acestora şi echipa susţinută de aceştia a pierdut. Este bine să nu vă lăsaţi maşina pe stradă după meci, dacă nu vreţi să vă plătiţi schimbarea designului maşinii. Cu 2-3 ore înainte de meci, veţi putea vedea în faţa stadionului de 10 ori mai mulţi badigarzi decât spectatori. Probabil că un lucru vă scapă: aceştia nu vin degeaba. Nici ei, nici arbitrii, nici observatorii. Pentru bunul trai al acestora plătesc un Ion Niculae, Neculaie, Borcea, Badea, Becali, Balkan Petroleum (parcă statul avea de recuperat nu ştim ce datorii de la RAFO, acum acestea se duc în fotbal şi de aceea nu prea sunt la învăţământ?).

Ei bine, acestea nu sunt numai vina lui Mircea Sandu, dar cei care acum ne înverşunează împotriva lor nu ne spun asta ci luptă ca cei care au dus fotbalul nostru în situaţia de mai sus să voteze împotriva aceluia care conduce, pentru că au ceva împotriva lui. Ar fi putut schimba Sandu această ordine de fapt ? Greu, pentru că dacă Pădureanu nu vrea ca să-şi viziteze jucătorii pe la spital după meci va trebui ori să le sugereze să o lase mai moale, ori să le facă o educaţie de gentlemani. Apoi printre conducătorii din fotbal au pătruns mulţi oameni temperamentali, principalii exponenţi fiind Becali şi Ştefan Pinalti. Ce ar fi fost fără aceştia ? Cum ar fi arătat Steaua cu Păunescu, un moş care bagă şi el ceva bani în sport că are prea mulţi ? Ar fi ajuns Steaua în optimile Cupei UEFA ? Ar fi ajuns vreodată Ceahlăul în prima divizie fără Ştefan ? Nu, dar temperamentul acestora a fost folosit pentru a vinde ziare. Ca să nu rămână nevândute, ziarele de sport şi-au redus preţul pentru că acestea nu trăiesc din cât vând ci din publicitate. Ai în spate o mare afacere ? O parte din câştig îl dai la mass-media, altfel vor avea grijă să sară pe tine până te laşi. Câştigi o licitaţie cu primăria sau prefectura ? Va trebui să dai o parte din bani, altfel se va anunţa poliţia, parchetul, etc. Trebuie toţi să trăiască, spune o vorbă de actualitate şi iată consecinţele: oraşe pline cu badigarzi, profesori plimbaţi prin tribunalele Bucureştiului, parlamentari care nu prea au făcut nimic de 15 ani, în afară de avere pentru ei sau familia lor, dar trebuie să fie acolo, la număr, legi trimise brambura la care nu mai stă nimeni prin sală, lupta pentru a schimba orice din 4 în 4 ani şi tot mai mulţi români care vor trebui să-şi facă bagajele dacă nu vor să cerşească. Toate astea costă, iată de ce suntem plătiţi de 10 ori mai prost decât am fi în Germania, Franţa sau SUA. Şi pentru că toate trebuie să poarte un nume, acesta a fost fie Constantinescu, fie Iliescu, fie Năstase, iar acum este Mircea Sandu. Moartea regilor, bucuria proştilor, spunea cândva un proverb.

Romeo Ionescu
19.11.2005

Alte editoriale semnate de Romeo Ionescu