Am fost de mic copil pasionat al cifrelor fotbalului, al presei sportive. În anii 1970-89 accesul la cărţile de fotbal, apărute mult mai des decât acum, era dificil din cauza tirajului insuficient în comparaţie cu cererea. Interesul din ziua de azi este, se pare, pentru ştirea scurtă, pentru cartea de vacanţă. Economia de piaţă oferă multe produse care ne scot banii din buzunar, iar menţinerea salariilor şi pensiilor de mizerie la majoritatea locuitorilor ţării noastre face imposibil accesul la alte produse. Am avut parte, după 2000, să asist la câteva lansări de carte de sport. Pentru că nu sunt de partea dării de pomană şi recuperarea preţului prin folosirea de reclamă dată "pe ochi frumoşi", am constatat, la respectivele lansări de carte, numărul ridicol de mic al cumpărătorilor, pe care-i putem număra pe degetele unei singuri mâini. La aceste lansări participau microbişi care citeau despre respectivul eveniment din ziare locale, foşti sau actuali jucători de fotbal, unii aduşi ca la grădiniţă, ziarişti locali care sperau în sinea lor că vor primi respectivul volum pe de-a moaca, banii lor ducându-se mai degrabă pe taxi sau ţigări decât pe o carte. În paranteză, preţul ţigărilor şi băuturii în ţara noastră este de câteva ori mai mic decât în U.E., în timp ce alimentele de bază sunt cam la acelaşi preţ ! Mâncarea este, deci, scumpă, viciul ieftin, aşa da tratament din partea guvernanţilor !!

În gazeta de sâmbătă putem citi un editorial al direcorului Ovidiu Ioaniţoaia referitor la o lansare de carte "Fotbalul, lumini şi umbre", al unui uruguayan, Eduardo Galeano, de 66 de ani, carte tradusă de un necunoscut Alexandru Ciolan, o carte de eseuri despre jucători ca Garrincha, Di Stefano, Pele, Puskas, etc, legende ale fotbalului mondial, pe care, însă, generaţiile tinere şi medii nu le-au văzut jucând. Faptul care mă surprinde este că un scriitor "de-aici, de-al nostru" (vorba regretatului Toma Caragiu) nu-şi poate tipări o carte, chiar dacă aceasta este bună, în timp ce un necunoscut uruguayan tradus de alt necunoscut român are parte de aşa ceva. Dar asta este România, aşa se face economia de piaţă la noi, pe ochi frumoşi, albaştri, fără nici un fel de studiu de piaţă, de aceea veniturile românilor sunt mici, pentru că tot din munca noastră trebuie sponsorizate produse greu-vandabile.

Romeo Ionescu
25.03.2006

Alte editoriale semnate de Romeo Ionescu