Adversarii noştri de sâmbătă au spus "nei" constituţiei europene, ceea ce înseamnă că cei ce gândesc această structură politică sunt, ca de obicei, rupţi de dorinţa democratică a popoarelor. Nici Franţa, nici Olanda nu au la dispoziţie altă ţară în care să emigreze şi să găsească un salariu de 10 ori mai mare, aşa cum au românii, iată de ce locuitorii acestor ţări nu au nevoie de această uniune exitinsă cu ţări care aşteaptă bani mai degrabă decât aduc ceva util uniunii.

Să nu uităm că marile capitale europene s-au umplut de cerşetori şi găinari născuţi pe aceste meleaguri, în timp ce alţii care au stat aici s-au îmbogăţit în 15 ani cât alţii din vestul Europei în trei vieţi. Au, aşadar, de ce să accepte ei să contribuie la îmbogăţirea mafioţilor care deturnează fondurile europene şi nu sunt în nici un fel condamnaţi ?

Acum doi ani românii s-au aflat şi ei în faţa votului noii constituţii. La noi nu s-a votat cu nu, dar puţini au fost cei care s-au deranjat să voteze. Actuala constituţie nu a adus nimic românilor, deci cei care nu s-au deranjat acum doi ani au avut dreptate. Francezii s-au grăbit să dea o lovitură guvernului lor, care s-a dovedit mortală, ceea ce nu s-a întâmplat acum doi ani la noi. Schimbarea a doi miniştri atunci, dar şi pomenile electorale de anul trecut nu au schimbat prea mult viaţa românilor, salariile de mizerie şi lipsa locurilor de muncă reale, birocraţia cretină, iată impactul economiei române asupra populaţiei.

Personal am aşteptat anul trecut 42 de zile un biet aviz sanitar de funcţionare pentru a-mi înfiinţa o firmă. Credeţi că nu se putea face în acest timp ? Nicidecum, el era blocat pentru că directoarea direcţiei sanitare nu se obosea să semneze nici măcar în termenul legal de 20 de zile lucrătoare. Credeţi că a dat-o cineva pe respectiva cu capul de pereţi ? Nicidecum, dar să nu credeţi că respective autorizaţie avea nevoie de doar o semnătură, pentru că doi directori au semnat-o până la urmă.

Aşadar, ca la noi în România, unii fac şi mulţi alţii semnează. Să nu credeţi că a fost singurul hop de atunci. Când să cer autorizaţia, mi s-a solicitat să reziliez înregistrarea firmei din 2001 şi să reînregistrez alta. Aşadar, Uniune Europeană, nu veţi câştiga nimic dacă vă complicaţi cu România, dar veţi avea mai multe buzunare de umplut, chiar dacă acestea sunt pline.

Dacă sunteţi interesaţi, vă putem povesti cum au fost răpiţi ziariştii noştri în Irak şi avem cu siguranţă multe informaţii clasificate care vor fi scoase la licitaţie, câţi elevi abandonează şcoala în primii 14 ani de viaţă şi câţi ziarişti au făcut averi de peste 1 milion de euro din ziare care nu vând nici măcar 100.000 de exemplare, mai putem să vă învăţăm cum se face un contract de transfer de jucători şi cum se trăieşte cu un salariu lunar de 75 de euro, dar se pun afişe electorale pe toate şoselele ţării.

Iar dacă harta rutieră a Olandei este "verde", culoarea reprezentând autostrăzile, ei bine, vă putem spune ce trebuie să faceţi pentru a nu construi nici măcar 100 de km în 15 ani.

Piţurcă îşi încearcă la Rotterdam a doua oară norocul. După ce acum 7 ani a câştigat în Portugalia, victorie care ne-a calificat, practic, la Euro 2000, acum situaţia este mult mai dificilă, iar în faţă ne stă o semifinalistă la ultimul campionat European, o fostă campioană europeană (1988) şi dublu vicecampioană mondială (1974, 1978). Bineînţeles, nu mai are jucătorii de atunci, dar în martie ne-a demonstrat că cei de acum sunt la fel de buni. Şi încă un amănunt de palmares: niciodată nu am câştigat în faţa Olandei, singurul meci oficial fiind la turneul olimpic din 1924, când olandezii au întrecut echipa noastră de turişti la Paris cu 6-0. Cel mai bun rezultat obţinut a fost acel 0-0 al echipei cu Rică Răducanu în poartă obţinut în 1974, cu câteva săptămâni înainte de mondialul în care Olanda a deschis scorul în finală. Numai că acum meciul nu este oficial, iar o victorie olandeză îi va califica, practic, pe aceştia la Weltmeisterschaft 2006, după care van Basten va putea clădi o echipă tânără. Dar dacă nu vom câştiga, Piţurcă ne promite clădirea unei echipe tinere şi va avea un răgaz de doi ani, până la ratarea viitoarelor calificări, sau cine ştie ?

Ziarele noastre de sport ne prezintă zilnic evenimentul, nelipsind nici situaţiile dubioase. Pro Sport, după ce ne-a vorbit o pagină întreagă de stadionul de Kuip, ne arată o fotografie pe care scrie stadion "Feyenoord". Aşadar, cum se numeşte stadionul din Rotterdam ? Deşi este cunoscut şi ca "de Kuip", el se numeşte Feyenoord, aparţinând echipei cu acelaşi nume.

Un al treilea cotidian de sport încearcă să se afirme pe piaţa noastră, asta în timp ce Anglia sau Olanda nu are nici unul. El se numeşte Sport Total, costă 7500 lei şi se laudă că are un tiraj de 50200 exemplare. Tirajul este ori unul care va duce la faliment, ori o păcăleală. Deşi luni l-am cumpărat din centrul Ploieştiului, la ora prânzului, respectiva vânzătoare de ziare îmi spunea că până la acea oră nu vânduse nici un exemplar. Dar la început este greu pentru oricine, nu-i aşa ? Sperăm, doar, să citim altceva în acest cotidian, nu obişnuitele acuze de blat sau solicitarea demisiei lui Sandu, Dragomir sau Becali. Personal, m-am săturat şi aş prefera să mai citesc de o victorie la un turneu final, fără a fi nevoie să mă uit în colecţie.

Romeo Ionescu
03.06.2005