Aşadar o finală nescontată: Portugal - Ellada. Este al 12-lea turneu final de campionat European şi pentru a patra oară ţara gazdă poate cuceri trofeul. Niciodată campioana "en-titre" nu a reuşit să-şi păstreze trofeul. Şi urmează ediţia cu număr fatidic. Când "mondialele" au ajuns la cota 13, s-a schimbat ţara organizatoare, cea desemnată iniţial suferind un cutremur de pământ care a determinat-o să renunţe la organizare. Nu sunt superstiţios, dar Apollo 13 nu a ajuns pe lună şi două familii pe care le-am cunoscut şi au locuit la nr. 13 s-au despărţit. Dar până la viitorul start mai sunt 2 ani. Acum nu putem vorbi de un favorit. Aceasta ar fi ţara gazdă, dar dacă ne uităm la primul meci al turneului, care se repetă în finală, favorită ar trebui să fie naţionala Greciei. Dar cine a considerat, oare, Grecia favorită în vreunul din meciurile jucate ?

Ambele finaliste, sau toate cele 4 semifinaliste sau, mai mult, toate cele 8 sfert-finaliste sunt membre ale U.E., deşi aceasta nu este o condiţie necesară pentru calificare. Fireşte, ne puteam aştepta ca ţara gazdă să se califice în finală. Este pentru prima dată pentru Portugal şi poate că performanţa nu va mai fi repetată la următoarele ediţii.

Dar iată că favoritele au fost eliminate una câte una, începând cu Italia, finalista nefericită din 2000, urmată de sobra Germanie, care a scăpat mai uşor ca la Bucureşti (dar ce contează ?), continuând cu Anglia şi Franţa în sferturi şi Olanda în semifinale. Dacă olandezii sunt obişnuiţi cu semifinalele, celelalte trei se pot mândri cu faza în care au ajuns, finalistele fiind pentru prima dată în această fază.

Surpriza cea mai mare este, fireşte, Grecia. Ţara situată în sudul Bulgariei s-a bucurat odată pentru Panathinaikos, care a ajuns în finala Cupei Campionilor Europeni (1971), unde a fost înfrântă de Ajax, după ce în 1969 au fost la un pas de calificarea pentru campionatul mondial din Mexico, dar ţara noastră a avut atunci un punct mai mult. Dacă grecii ar fi câştigat ultimul lor meci din preliminarii, cel de la Bucureşti, atunci ei ar fi jucat în "groapa cu lei" de la Guadalajara. Singura lor calificare la un Euro a fost reuşită de greci în 1980, dar lipsa de experienţă i-a clasat atunci pe locul 4 în grupă, la fel ca şi românii peste 4 ani. Acum calificarea lor în finală poate fi şi un rezultat al integrării ţarii în U.E., cei care au cunoscut Grecia înainte şi acum, după aderare, fiind surprinşi de dezvoltarea pe care a cunoscut-o ţara. Grecii sunt răsfăţaţi, de mai mulţi ani şi cu calificări în grupele ligii campionilor fie a echipei Panathinaikos, fie a vecinilor acestora din Pireu, Olympiakos.

Dar dacă ei au găsit drumul spre finală, eternele contestări persistă în presa noastră. Un ziar de sport de azi ne anunţa pe prima pagină ca la unul din hotelurile lui nea Mitică se practică prostituţia, ca şi cum fenomenul nu s-ar practica prin toate ţările Europei. Faptul poate fi considerat minor după uciderea lui Mihail Erbaşu, pe care majoritatea posturilor TV şi organele de cercetare o consideră o biată sinucidere, pentru că, nu-i aşa, cercetările se vor încheia, în acest caz, mai uşor. Acuzarea de trafic de droguri a fiului lui Ion Ţiriac a început şi aceasta să pălească şi poate nu vom afla niciodată dacă acuzaţia este reală sau un nou şantaj.

Partidul de la putere încearcă să-şi spele imaginea, dar cu siguranţa că viaţa alegătorilor nu se va schimba prea mult până în toamnă, vorba românului: lupu-şi schimbă părul... Şi dacă nu v-aţi luat încă concediu, grăbiţi-vă, ploile s-au rărit şi calificările în cupele europene bat la uşă.

Romeo Ionescu - Romanian Soccer - 3 iulie 2004